Caietele Echinox

Caietele Echinox sunt concepute ca o interfaţă între Centrul de Cercetare a Imaginarului şi Fundaţia Culturală Echinox. Ele reprezintă locul principal de publicare a rezultatelor cercetărilor coordonate de Phantasma. Începând cu 2001, materialele publicate de Fundaţia Culturală Echinox apar atât sub formă de revistă şi cărţi, cât şi ca texte online. Revista Echinox (condusă de Horea Poenar până în 2009 şi de Rareş Moldovan din 2009 până în prezent). Revista continuă tradiţia critică a mişcării echinoxiste, fiind simultan şi un laborator de formare pentru studenţii Facultăţii de Litere în calitate de viitori redactori. Caietele Echinox, publicaţie semestrială condusă de Corin Braga, are ca obiectiv editarea de articole ştiinţifice axate pe diverse teme de cercetare, în colaborare cu numeroase instituţii, centre sau asociaţii academice şi profesionale naţionale şi internaţionale.

Volume publicate:

2011  volumul 21                   Fantômes, Revenants, Poltergeists, Mânes Coordinator: Philippe Walter & Corin Braga Editor: Phantasma. Centrul de Cercetare a Imaginarului Editura: Fundaţia Culturală Echinox, Cluj-Napoca, Romania ISSN 1582-960X (România) ISBN 978-2-36424-248-7 (France) Prezentare
	Cuprins Mitologie şi folclor Philippe Walter, Dame Abonde şi spectrele în Roman de la Rose (secolul XIII) [11-19] Stamatios Zochios, Lamia: vrăjitoare, zână sau fantomă?[20-31] Corin Braga, Banshees irlandeze şi lumea subterană Tuatha De Danann [32-42] Michael Hemsley, The Day of the Passion of the Men of Britain: Mistreţul ca o fantomă provocatoare de dezordine în literature welşă şi în poezia lui David Jones [43-57] Torfi H. Tulinius, Fantomele în literatura medievală din Islanda [58-74] Anna Caiozzo, Spirite şi apariţii în imaginarul musulman, de la literatura miracolelor la Edmond Doutté [75-87] Shogo Kanayama, De la spiritele răzbunătoare la fantomele tragice. Viziunea despre fantome în cultura japoneză [88-96] Sibusiso Hyacinth Madondo, Balada morţilor: ”Faţa de masă” de pe Table Mountain ca spirite ale morţilor[97-102] Marie-Agnès Cathiard & Nicolas Abry, De la corpurile fantomă la corpurile imaginate. Între Africa şi Europa: unitatea cognitivă a răspunsurilor culturale la paralizia somnului [103-120] Ionel Buşe, Creaturi fantastice în basmele româneşti : aspecte simbolice [121-133] Eleonora Sava, Reprezentări ale strigoilor în cultura tradiţională românească [134-146] Carmen Săpunaru Tămaş, Zburătorul: Amantul înaripat în mitologia românească [147-151] Littératures et arts Véronique Adam, Fantomele: Naşterea imaginaţiei raţionale [155-165] Jean Marigny, Fantomele şi mitul inocenţei infantile [166-174] Claudia-Simona Hulpoi, Morţii care ne bântuie. Rimbaud, Lautréamont şi naşterea Suprarealismului: o poveste cu strigoi ? [175-191] Arnaud Huftier, Traducerea tradiţiei: Le Livre des fantômes a lui Jean Ray, sau cum să dai formă spectrelor războiului şi ale Bibliei [192-209] Carmen-Veronica Borbély, Fantasme neo-gotice: Parodii ale “Imaginaţiei nebune” în proza contemporană. The Nature of Monsters de Clare Clark (2007) [210-217] Karen Ferreira-Meyers, Strigoii în literatura africană francofonă şi anglofonă: Solo d’un revenant de Kossi Efoui şi Till we can keep an animal de Megan Voysey-Braig [218-225] Ilse Groenewald, Fantome, strigoi şi capete vorbitoare în Niggie de Ingrid Winterbach [226-232] Giovanni Magliocco, Domnişoara Christina de Mircea Eliade. Avatarii vampirici ai animei [233-247] Gisèle Vanhese, Tema fantomei şi spectralizarea povestirii în Biserica neagră de Anatol E. Baconsky [248-261] Alexandra Stanciu, Între bântuire şi reprezentare. ”Portretul” lui Thomas Owen, o povestire mediumnică[262-270] Rodica Chira, Despre Le livre des ombres de Serge Lehman [271-277] Ileana Alexandra Orlich, Fantome politice şi fantasme ideologice în The Cherry Orchard. A Sequel[278-283] Katija Khan, Fantome, vrăjitoare şi magie în filmul nigerian Billionaire’s Club [284-291] Aura Ţeudan, Între symptom şi spectru: O investigaţie în vizibil în filmul lui Giuseppe Tornatore A Pure Formality [292-301] Gelu Teampău, Aspecte ale vampirului în cărţile de benzi desenate [302-317] Patrick Pajon, Fantome şi semnificaţii ale morţii în era Internetului [318-324] Laurenţiu Malomfălean, Fantome digitale. O atitudine spectrală în faţa vieţii [325-332] Recenzii [295-339]
2011  volumul 20                  Literature in the Digital Age Coordinator: Mihaela Ursa Editor: Phantasma. Centrul de Cercetare a Imaginarului Editura: Fundaţia Culturală Echinox, Cluj-Napoca, Romania ISSN 1582-960X (România) ISBN 978-2-36424-248-7 (France) Prezentare
	Cuprins Actualizarea unei discipline Mihaela Ursa, Literatură comparată în România în era digitalului [11-19] István Berszán, Vârste şi ritmuri ale practicilor literare [20-38] Francimar Arruda & Adriana Carrijo, Vocile tăcerii: despre literatura de azi şi dintotdeauna [39-45] Constantin Mihai, Literatură comparată şi antropologie: chestionarea mitocriticii şi a mitanalizei [46-52] Ovidiu Mircean, Perspective asupra "comparatismului metadisciplinar" al lui Haun Saussy [53-61] Galaxia digitală Alain Vuillemin, Apariţia literaturilor digitale [65-70] Ion Manolescu, Hyper-texte şi literatură. O abordare din perspectiva teoriei receptării [71-78] Philippe Bootz, Despre literatura digitală [79-96] Mirela Roznoveanu, Mintea virtuală [97-105] Roxana Ghiţă & Cătălin Ghiţă, Spaţiu şi timp în literatura tradiţională şi în cea digitală [106-113] Yannick Preumont,Felicia Mihali, de la Ţara Brînzei la Confesiune pentru un computer [114-119] Alexandru Budac, "Euri slabe" (Soft-Selves) şi "cititori slabi"(Soft-Readers) [120-125] Felix Nicolau, Instabilitatea hiperliteraturii [126-130] Cristina Vănoagă Pop, The E -researcher [131-136] Ruxandra Bularca, Cum m-a învăţat internetul să citesc [137-150] Laurenţiu Malomfălean, Hipertext. Cibertext. Digitext [151-156] Mihaela Haşu, Romanele pentru telefon mobil - O formă digitală de literatură? [157-167] Marius Lobonţiu,   Interpretând textul. Un în literatura digitală [168-174] Practicând hipertextul Matthieu Dubois, De la experienţa emoţionantă a ficţiunii vizuale la interpretarea semnelor literare. O analiză a filmelor The Matrix şi Avatar pornind de la Michel Henry [177-188] Miruna Runcan, ""Cine sunt astăzi?" - întreabă eroul. Actorul şi spectatorul hipertextului cel de toate zilele [189-197] Rubén Jarazo Álvarez, Shakespeare digital în era Youtube: Forţând limitele literaturii pentru a amplifica textul audiovizual [198-205] Doru Pop, Cyber(psycho-punk)analiză. Interpretând o scenă din Inception de Christopher Nolan [206-219] Monica Danci, Poezia digitală la începutul celui de-al treilea mileniu [220-225] Olivia Grecea, Utilizarea imaginii digitale în artele performative. Puncte de reper [226-233] Ozana Budău, "Realităţile" actorului în teatrul virtual[234-246] Ileana Vesa, Viitorul narativităţii între poveşti şi jocuri video [247-261] Şeherezada postmodernă Ruxandra Cesereanu, Tabăra de scriere creativă O mie şi una de nopţi. Avatarurile unui experiment [265-269] Andrei Codrescu, Câteva note despre Şeherezada & O mie şi una de nopţi [270-276] Corin Braga, O mie şi una de nopţi - o naraţiune anarhetipică [277-286] Marius Conkan, Spaţii alternative în povestea lui Dunyazad, a roabei Rashazad şi a regelui Shahzaman [287-291] Book Reviews[295-339]
2010  volumul 19                             Communism - Negotiation of Boundaries Coordinatori: Andrada Fătu-Tutoveanu & Sanda Cordoş Editor: Phantasma. Centrul de Cercetare a Imaginarului Editura: Fundaţia Culturală Echinox, Cluj-Napoca, Romania ISSN 1582-960X (România) ISBN 2-905725-06-0 (France) Prezentare
	Cuprins Viaţa şi cultura sub asediu Manuela Marin, Limitele propagandei comuniste româneşti: Exemplul scrisorilor poporului [13-21] Mara Mărginean, Importând cuvinte pentru a construi un oraş: modernizarea socialistă a Hunedoarei între planurile arhitecţilor şi cele ale politicienilor, 1950-1951 projects, 1950-1951[22-34] Alina Bîrsan, "Rezistenţă" şi "rezilienţă" a subiectului cotidian în context comunist român. Configuraţii ale politicii în lumina psihologiei clinice [35-44] Cătălina Mihalache, Între pedeapsă şi recompensă: Familiile şcolarilor în serviciul educaţiei comuniste [45-62] Alexandru Câmpeanu, Modernizarea în stil sovietic a satelor româneşti (1948 - 1962) [63-71] Corneliu Pintilescu, Legalitatea socialistă şi dilemele represiunii politice. De la modelul sovietic la democraţiile populare [72-86] François Ruegg, Cultura sub asediu în Europa. Odată cu sfârşitul comunismului, instalarea anunţată a unei gândirin europene unice şi rentabile [87-100] Cristina Spinei, Dimensiuni ale politicii culturale româneşti: conştiinţă civică sau punct de convergenţă? [101-111] Alexandru Matei, Se poate vorbi de o estetică a comunismului? [112-119] Evadând din graniţele comuniste Andi Mihalache, Evadarea din spaţiul public comunist: obiecte, decoruri, amintiri Recollections [123-134] Corina Boldeanu, Transgresând cenzura comunistă prin ironie poetică [135-145] Rodica Ilie, Viaţa şi opiniile lui Zacharias Lichter de Matei Călinescu sau calea tăcută spre libertate[146-154] Alain Vuillemin, Denunţarea comunismului sovietic în Franţa interbelică de către intelectuali de expresie franceză din Europa de Est şi Centrală [155-161] Politici culturale şi literatură: negociind limitările Caius Dobrescu, Legende ale frontierei interioare. Conştiinţa în literatura română a epocii post-staliniste: 1960-1989 [165-182] Sanda Cordoş, Literatura română postbelică. Limite, privilegii, funcţii [183-190] Réka M. Cristian, Tronuri periferice: Negociind limitele în proza feminină croată de azi [191-200] Anna Spólna, Limitele ale creativităţii în poezia funerară a realismului socialist: Elegii dedicate morţii lui Stalin în presa poloneză [201-211] Andrada Fătu-Tutoveanu, Negociind "canonul" ideologic comunist - Un studiu de caz: Petru Dumitriu (1948-1953) [212-228] David Bandelj, Caracterul închis sau deschis al graniţei slovene vestice la trei scriitori: Pahor - Rebula - Kocbek [229-242] Ileana Alexandra Orlich, Totalitarism comunist în literatura lui Soljeniţân [243-249] Mihaela Rogozan, Frontierele în Diskurs des Alleinseins de Herta Müller Diskurs des Alleinseins [250-258] Delia Cotârlea, Politici culturale şi literatură între 1965 şi 1975 în periodicul român în limba germană Volk und Kultur Volk und Kultur [259-268] Andrei Bodiu, Cenzură comunistă şi poezie românească în anii '80 [269-272] Carmen Elisabeth Puchianu, Scriind în cursa de şoareci. Despre scrierea poeziei şi a prozei la finele anilor '80, sub dictatură. O retrospectivă (auto)critică [273-281] Olga Grădinaru, Copilul ca personaj şi eroul în proza sovietică a celui de-al Doilea Război Mondial [282-290] Mihaela Lovin, Livada de vişini în relectură sovietică [291-300] Elena Butuşină, Micul lup cenuşiu va veni să vindece rănile perioadei comuniste [301-311] Evadarea finală: Europa de Est după 1989 Ruxandra Cesereanu, Revoluţia anticomunistă în România şi "teroriştii" din decembrie '89of December 1989 [315-328] Patricia Goletz, Procesul de transformare şi problemele curente ale Institutului Memoriei Naţionale din Bratislava [329-337] Ion Manolescu, Ştergerea identităţii anterioare. Efecte ale procesului de "sistematizare" în România lui Nicolae Ceauşescu [338-342] Vlad Navitski, Pentru a sfârşi cu istoria: Ce anume ne pot spune experienţele stângiste despre lumea contemporană [343-361] Alin Rus, Româneşte sau moldoveneşte? Limba co o legătură artificială între locuitorii unui nou stat [362-373] Recenzii [377-418]
2010  volumul 18                                                    Les cultures des Balkans Coordinator: Efstratia Oktapoda Editor: Phantasma. Centrul de Cercetare a Imaginarului Editura: Fundaţia Culturală Echinox, Cluj-Napoca, Romania ISSN 1582-960X (România) ISBN 2-905725-57-0 (France) Prezentare
	Cuprins Balcanism Mircea Muthu, Balcanismul între alteritate şi identitate multiplă [21-25] Monica Spiridon, Trecând prin imperiile în ruine: Identitatea post-otomană în căutare de sine [26-34] Culturile Balcanilor Efstratia Oktapoda, Balcanii în flăcări: cinema, cultură şi mass-media. Theo Angelopoulos, Emir Kusturica, Ademir Kenović [37-51] Gabriela Iliuţă,  4, 3, 2... start pentru cinemaul românesc pe scena mondială. Mircea Daneliuc, Cristian Mungiu, Cristian Nemescu [52-56] Graziella-Photini Castellanou, Mitul tehno-ştiinţific şi gânditorii greci [57-67] Romaniţa Constantinescu, Investiţii simbolice româneşti în Cadrilater: oraşul Balcic [68-82] Evangelia N. Georgitsoyanni, Sculptori în marmură greci în România (secolul XIX - prima jumătate a secolului XX): mărturia monumentelor funerare [83-94] Marinela Doina Dorobanţu &Erwin Kretz, Câteva clişee şi adevăruri despre România [95-106] Cultura literară a Balcanilor Elena Butuşină, În căutarea Balcanilor - a-ţi interpreta propria istorie. Regăsind Balcanii după exil [109-115] Roumiana L. Stantcheva, Aromele urbane şi imaginarul poetic european [116-124] Alina Silvana Felea, Europenismul, balcanismul şi transfigurarea lor în genul literar al baladei. Cazul operei lui Radu Stanca [125-133] Gisèle Vanhese, Imagini, simboluri şi arhetipuri în legenda balcanică a fratelui întors dintre morţi [134-145] Anne Karakatsouli, Lunga durată a unei instituţii greceşti: Editura Hestia [146-156] Literaturile Balcanilor Najib Redouane, Criză identitară şi bilingvism în opera lui Vassilis Alexakis [159-168] Alexandru Matei, Şi unul şi celălalt sau "eul ecumenic al lui Vassilis Alexakis". Cu un dialog cu autorul [169-174] Efstratia Oktapoda, A-şi descrie ţara altundeva. Mit şi identitate la Ismail Kadaré [175-185] Rabia Redouane,Istorie şi istorisire în Succesorul lui Ismail Kadaré [186-200] Aurora Băgiag, Panait Istrati: Adrian Zograffi şi aventura balcanică a povestirii [201-212] Alain Vuillemin, Inspiraţia heteroclită a lui Alexandru Macedonski în poemele lui în franceză [213-220] Metka Zupančič,Berta Bojetu-Boeta, o privire terifiantă asupra Balcanilor [221-231] Frosa Pejoska-Bouchereau, Teatrul contemporan macedonean între tradiţie şi modernitate [232-242] Varia Balkanica Philippe Gardette, Sincretismul balcanic: pentru o abordare imagologică şi comparatistă [245-256] Nadia Danova, Creând frontierele etnice cu ajutorul naraţiunii naţionale bulgare [257-268] Ruxandra Cesereanu, Ceremonii funebre şi sacrificiale în tragedia greacă [269-275] Corin Braga, Bacantele şi palimpsestul religiei greceşti [276-295] Ovidiu Pecican, Motive antice păgâne în cultura de pe cele două maluri ale Dunării [296-305] Silviu Lupaşcu,Maniheism şi neo-maniheism: bogimilismul la răspântia spaţiilor sacre orientale [306-333] Anna Caiozzo, Între imaginar şi mituri ale "Rum"-ului în miniaturile din Shah Nameh de Firdawsi [334-349] Recenzii [353-420]
2009  volumul 17                                                                          Mythos vs. Logos Coordinator: Corin Braga Editor: Phantasma. Centrul de Cercetare a Imaginarului Editura: Fundaţia Culturală Echinox, Cluj-Napoca, Romania ISSN 1582-960X (România) ISBN 2-905725-55-9 (France) Prezentare
	Cuprins Mythos vs. Logos: Concepte şi metode Christophe Perez, A crede şi a şti: noua întruchipare [9-16] Georgiana Hatara,Logosul - între magie şi semanticitate [17-22] Mihaela Ursa, Când Platon râde [23-33] Daniel Fărcaş, Teologie apofatică eckhartiană şi hermeneutica demitologizării [34-45] Corin Braga, Raţiunea împotriva imaginaţiei în secolul al XVII-lea [46-67] Radu Toderici, "Un fals stabilit are deja o formă de adevăr": Dominique Bouhours despre mit [68-73] Jean-Jacques Wunenburger, Goethe, reflecţii pe marginea unei epistemologii alternative. Formă, imagine şi viziune [74-82] Mircea Braga, După moartea zeilor [83-100] Ştefan Melancu, Criza modernităţii la Heidegger [101-113] Ionel Buşe, De la Heidegger la Eliade: doi filozofi mito-poetici [114-122] Constantin Mihai, Mythos şi logos sau diferenţa între homo rationalis şi homo symbolicus [123-129] Ovidiu Pecican, Mit şi istorie: elemente contemporane de filozofie a istoriei [130-145] Alberto Filipe Araújo, Imaginarul vieţii şi al naturii în opera lui Célestin Freinet [146-170] Rodica Ilie, Un limbaj cratylian: Culoarea în mitologia modernistă [171-180] Anca Tomoioagă, Raţiune şi miracol în Psalmii lui Şt. Aug. Doinaş [181-188] Simona Mărieş, Demistificarea miturilor în imaginarul postmodern [189-198] Paolo Bellini, Între mit şi logos: conceptul de "mitopie" şi civilizaţia tehnologică [199-209] Doru Pop, Roluri şi funcţii ale miturilor publicitare: O viziune tipologică a spaţiului public şi mediatic românesc contemporan [210-216] Mythos şi Logos: Imagini şi simboluri Claude-Gilbert Dubois, Mituri, sărbători şi rituri ale iraţionalităţii în Roma antică. O arheologie a sensului: sens pierdut, sens redescoperit, sens descoperit, sens regăsit [219-235] Laurence Gosserez, O figură antică a logos-ului şi mythos-ului: labirintul [236-252] Anna Caiozzo, Între ştiinţă şi credinţe: imaginea cerului la intersecţia imaginarelor [253-261] Silviu Lupaşcu, Hermes Trismegistus şi teologia Sufi a şcolii din Basra [262-278] Martine Yvernault, Viziunea Ierusalismului ceresc: parcurs şi comportament uman în Pearl şi The Pilgrimage of the Lyfe of the Manhode [279-293] Alexandra Dumitrescu, Robinsoniadele ca poveşti despre tehnologie şi transformare [294-314] Olga Grădinaru, Mit şi raţionalitate în basmele ruseşti [315-322] Ruxandra Cesereanu, Oreste şi Oedip: diferenţe, similarităţi, contaminări [323-333] Andrada Fătu Tutoveanu, Dezvrăjirea drogurilor: ştiinţă, schimbare a paradigmei culturale şi interzicere (1900-1920) [334-341] Florina Codreanu, Sânge mitologic şi ştiinţific [342-348] Carmen Borbély, Arhiva mitului: In the Shape of a Boar de Lawrence Norfolk [349-355] Recenzii [357-391]
2009  volumul 16                       Fortunes et infortunes des genres littéraires Coordinator: Alain Montandon Editor: Phantasma. Centrul de Cercetare a Imaginarului Editura: Fundaţia Culturală Echinox, Cluj-Napoca, Romania ISSN 1582-960X (România) ISBN 2-905725-54-0 (France) Prezentare
	Cuprins Mize teoretice Saulo Neiva, Şansele şi neşansele noţiunii de gen literar [9-15] Jean-Louis Backes, Aporiile doctrinei clasice [16-24] Yves Chevrel, Problematizarea genurilor literare în Europa la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX [25-34] Serge Zenkine, Gen şi istorie. Pe marginea unui mecanism de evoluţie generică [35- 43] Karl Zieger, Problema genurilor şi rolul lor în studierea fenomenului receptării [44-50] César Domínguez, Genurile ca locuri de întâlnire interculturală: noi deschideri spre o teorie comparată a genurilor [51-60] Georges Fréris, De la genul convenţional la textul multigeneric [61-66] Marko Juvan, Intertextualitatea genurilor şi genurile intertextuale [67-75] Ovidiu Mircean, Moartea literaturii comparate. False veşti despre evenimente reale [76-83] Genuri literare Micaela Ramon, Pentru o clasificare genealogică a formelor ficţionale narative în perioada barocă. Şansele şi neşansele nuvelei [87-97] Yves Clavaron, Avatarurile relaţiei de călătorie [98-107] Corin Braga, Utopia - un gen proteic [108-123] Stefano Lazzarin, Cele o mie şi una de morţi ale fantasticului. Scurtă istorie a unei naşteri dificile [124-135] Valérie Deshoulieres, Genealogia romanului spectral. Istorii despre fantome şi chestiuni de ascendenţă în etosul islandez [136-145] Mario Domenichelli, Şansele şi neşansele Bildungsroman-ului [146-155] Maria Eduarda Keating, "Romans a tiroirs" de ieri şi de azi: parodie şi experiment romanesc[156-165]                 Ana Ribeiro, Etape ale Bildungsroman-ului în Portugalia [166-174] Ales Vaupotic, Realismul revăzut: Timpuri grele de Dickens ca o arhivă narativizată [175-185] Monica Spiridon, Simptomele unui "sindrom" narativ: Schimbarea de perspectivă asupra genului romanesc [186-193] Džiuljeta Maskuliuniene, Precursorii romanului didactic lituanian în secolul XIX şi mutaţiile acestuia [194-202] Jola Skulj, Nucleul genului romanesc: indeterminarea[203-210] Roumiana L. Stantcheva, Romanul - un gen imprecis. Controversele criticii literare bulgare şi româneşti interbelice [211-221] Cécilia Barret, Două "contra-istorii" sau revoluţia romanului istoric al anilor 1960-1970 [222-234] Bénédicte Mathios, Crizele salutare ale sonetului spaniol [235-243] Nijole Vaičiulenaite Kašelioniene, Oda cu subiect lituanian a lui Victor Hugo: Probleme de gen [244-252] Celina Silva, Mizele scrierii (şi rescrierii) odei la un modernist portughez [253-262] Karen Vandemeulebroucke, Hibridarea belgiană a genurilor poetice franceze în secolul al XIX-lea [263-271] Jaime Baron, Poeme în proză avangardiste: oblicitatea fabulei [272-280] Genuri paraliterare Bertrand Westphal, Atlasul şi categoriile generice. O ipoteză de lucru [283-289] Danielle Corrado, Jurnalul intim în Spania: indiferenţă sau diferenţe? [290-299] Ana Isabel Moniz, Autobiografia sau cuvintele pentru a-ţi (re)crea viaţa [300-306] Jean-Pierre Dubost, Şansele şi neşansele dialogului erotologic din Antichitate până în secolul al XVIII-lea [307-316] Manfred Schmeling, Gen şi nonsens [317-334] Ioana Both, Introducere la o cercetare asupra poeziei vizuale. Mituri şi forme [335-337] Aude Ameille, Cum să compui un livret de operă după W. H. Auden [338-351] Ruta Bruzgiene, Transformări ale baladei culte [352-363] Kelly Basilio, Alcools ca şi caligrame muzicale [364-370] Nina Bochkareva, "Romanul educaţiei", poetica lui istorică şi teoretică [371-379] Ana Filipa Prata, Gen literar sau paraliterar? Mizele cronicii literare în Portugalia [380-385]
2008  volumul 15                                                                    Mémoires de prison Coordinator: Ruxandra Cesereanu Editor: Phantasma. Centrul de Cercetare a Imaginarului Editura: Fundaţia Culturală Echinox, Cluj-Napoca, Romania ISSN 1582-960X (România) ISBN 2-905725-25-7 (France) Prezentare
	Cuprins Ruxandra Cesereanu, Gulagul reflectat în memoriile de detenţie româneşti [7-15] Doina Jela, Memoria înşelătoare [16-22] Sidonia Nedeianu Grama, De cealaltă parte a memoriei: Feţele tăcerii şi uitării în istoria orală [23-31] Ioan Ciupea & Stăncuţa Todea, Reprimare, sistem şi regim penitenciar în România. 1947-1964 [32-67] Ioana Both, Cuvinte şi numere... [68-77] Mihaela Ursa, Femei în închisoare - Istorie şi (Her)story [78-93] Silvia Mitricioaei, Corpuri şi fiinţe umane. Femei în închisorile comuniste [94-102] Sanda Cordoş, Marele experiment al pedagogiei comuniste: reeducarea de la Piteşti [103-109] Alin Mureşan, Exprimând inexprimabilul [110-114] Doru Pop, "Suferinţa noastră ca o mărturie pentru generaţiile următoare" [115-121] Cristina Miloş, Cu Dumnezeu în infern [122-125] Dinu Gherman, Recunoaşterea şi mărturisirea fricii în sistemul concentraţionar românesc(1948-1965): Note pe marginea memoriilor de detenţie [126-132] Luiza Vasiliu, Academiile morţii şi speranţei [133-141] Raul Botha, Paul Goma şi mărturia rezistenţei [142-148] Ela Vălimăreanu, Primo Levi, Jean Améry şi Anne Frank: Trei mărturii din proximitatea morţii [149-160] Cristina-Eva Şandru, Amintirea terorii totalitare: "ficţiunile supracodificate" ale Europei de Est şi Centrale [161-176] Ioan Muşlea, Aleksandr Soljeniţân - in memoriam [177-180] Recenzii
2008  volumul 14                                         Le roman latino-americain Coordinators: Andrada Fătu-Tutoveanu & Corin Braga Editor: Phantasma. Centrul de Cercetare a Imaginarului Editura: Fundaţia Culturală Echinox, Cluj-Napoca, Romania ISSN 1582-960X (România) ISBN 2-905725-40-0 (France) Prezentare
	Cuprins Cornelia Vlad, America Latină şi fascinaţia povestirii [7-16] Olivia Petrescu, Spaţiu şi identitate în literatura hispanică [17-35] Mihaela Ursa, No Man's Text: Unde ar trebui să se refugieze autorul? [36-40] Catarina Sant'Anna, Eterna reîntoarcere a marşului către Vest în Brazilia - între epopee şi dramă [41-67] Rodica Ilie, Antropofagie culturală. O contra-ideologie poetică. Modernismul Pau - o resemantizare a futurismului [68-78] Hugo Francisco Bauzá, Un fenomen de transculturaţie a imaginilor: despre sibilele lui San Telmo [79-83] Iulia Bobăilă,Octavio Paz şi "celălalt tărâm" [84-92] Dan Rujea, Rubén Darío între misticism şi erotism [93-102] Eduardo Ramos-Izquierdo, Juan Rulfo: artificii şi variaţiuni [103-116] Ricardo Alcantarilla Martínez, O lectură genetică a poemului "Arrabal" de Jorge Luis Borges [117-124] Elena Bortă, Borges, ficţiunea mitică românească şi saga nordică [125-129] Francimar Arruda, Romanul brazilian şi direcţia trasată de Guimaraes Rosa [130-136] Rodica Grigore, Alejo Carpentier. Adevărul istoriei şi istoria adevărului [137-143] Aurora Bagiag, Călătorie la frontierele artei în Despărţirea apelor de Alejo Carpentier [144-155] Andrei Simuţ, Apocalipsă, Solipsism şi milenarism în Războiul sfârşitului lumii de Mario Vargas Llosa [156-163] Corin Braga, Ernesto Sábato. Orbire şi incest [164-180] Ruxandra Cesereanu, Ernesto Sábato şi Julio Cortázar - prinşi în mrejele ramificărilor urbane [181-188] Anda Ionaş, Erosul în naraţiunile lui Julio Cortázar [189-195] Edith Gelu, Macondo - buricul pământului [196-209] Doru Pop, Despre ecranizarea romanului Dragostea în vremea holerei. Note despre cinema şi literatură [210-216] Zoica Ghiţan, Metamorfozele nopţilor marqueziene în Un veac de singurătate [216-228] Viorel Rujea, O temă a literaturii fantastice într-o povestire de Adolfo Bioy Casares [229-234] Iulia Micu, Intimitatea imaginară ca o metaforă a morţii în Invenţia lui Morel de Adolfo Bioy Casares [235-244] Simona Ardelean, Auster şi Casares sau viaţa între film şi realitate [245-251] Gisele Vanhese, "Danzar con el sol". A scrie miticul în Alejandro y los pescadores de Tancay de Braulio Munoz [252-263] Andrada Fătu-Tutoveanu, Imagini ale alterităţii literatura chiliană a exilului. Un pretext: Fiica norocului de Isabel Allende [264-277] Sanda Valeria Moraru , Reviste ale exilului românesc în America latină (1944-1989) [278-297] Recenzii [299-340]
2007  volumul 13                                                Gulag si Holocaust Coordinator: Ruxandra Cesereanu Editor: Fundaţia Culturală Echinox, Cluj-Napoca, Romania ISSN 1582-960X (România) ISBN 2-905725-47-8 (France)s
	Cuprins Ruxandra Cesereanu, Introducere [5-7] I. Probleme teoretice Andrei Marga, Despre crimele secolului [11-14] Caius Dobrescu, Barocul fascisto-comunist ca fenomen global [15-25] Stefan Borbély, Holocaust şi totalitarism comunist în textele de psihoistorie [26-32] Cosmin Budeanca, Rolul istoriei orale în reconstituirea regimurilor totalitare [33-39] Florin Abraham, "Rezistenţă", "Gulag", "Holocaust" şi construirea memoriei democratice după 1989 [40-57] Stefan Ionescu, Holocaust şi Gulag, variante ale conceptului de genocid? Între dreptul internaţional şi teoriile contemporane privind violenţa colectivă [58-66] Julie Trappe, Justiţie în tranziţie: Gulag şi Holocaust în memoria judecătorească [67-74] Corneliu Pintilescu, Gulag şi Holocaust:  legislaţie discriminatorie şi represivă [75-83] II. Polemici Michael Shafir, "Nürnberg II?" Mitul denazificării şi utilizarea acestuia în martirologia competitivă Holocaust-Gulag [87-104] Mihai-Dinu Gheorghiu, Comparaţia dintre Holocaust şi Gulag. Reperele unei dezbateri [105-116] Ion Vianu, Căuzaşi, beligeranţi şi inocente [117-120] Adrian Cioflâncă, Istorie şi justiţie: Un model german pentru "procesul comunismului" [121-132] Andrei Cornea, "Acum nu-i momentul!" sau despre argumente pentru a refuza confruntarea cu trecutul [133-137] Andi Mihalache, Devictimizarea evreului: cauzalităţi imaginare şi modele explicative în discursul antisemit de după al doilea război mondial (1945-1950) [138-152] Ovidiu Pecican, Holocaust şi Gulag: Abordări prezidenţiale şi cercetări istorice [153-156] Doru Pop, Negarea efectelor comunismului în termenii denigrării Holocaustului. Comentarii pe marginea receptării "Raportului Tismăneanu" în mass-media românească [157-162] III. Studii de caz Marius Oprea, Despre ideologii, instituţii şi moarte [165-167] Dorin Dobrincu, Biografii neconvenţionale în istoria Holocaustului şi Gulagului din România. "Drepţi între popoare" şi luptători în rezistenţa armată anticomunistă [168-175] Lidia Gheorghiu Bradley, "www. suferinţa": O evaluare comparativă a site-urilor Internet dedicate memoriei suferinţei în Gulag şi Holocaust [176-189] Marta Petreu, De la lupta de rasă la lupta de clasă. C. Rădulescu-Motru [190-200] Andrei Oişteanu, Sighet - capitala Holocaustului şi a Gulagului din România [201-204] Doina Jela, Gulagul şi Holocaustul în conştiinţa românească - perspectiva unui editor de carte [205-211] Cristina Anisescu, Perlaborarea trecutului traumatic: Gulagul românesc şi Holocaustul într-o aplicaţie comparativă [212-225] Robert Fürtos, Sighet, preambul al Holocaustului, punct central al Gulagului [226-241] Octavian Roske, Experienţa represiunii şi valenţele reconstituirii biografice.Dicţionarul biografic şi lumea închisorilor politice [242-252] Ruxandra Cesereanu, Raportul Final asupra Holocaustului şi Raportul Final asupra Dictaturii Comuniste în România (repere etice şi istorice) [255-261] IV. Recenzii
2007  volumul 12                                                L'imaginaire religieux Coordinator: Corin Braga Editor: Fundaţia Culturală Echinox, Cluj-Napoca, Romania ISSN 1582-960X (România) ISBN 2-905725-48-6 (France)
	Cuprins Corin Braga, Imaginarul religios [5-6] Probleme teoretice Jean-Jacques Wunenburger, Jocul sacru [9-16] Philippe Walter, Imaginar, religie şi superstiţii. Pledoarie pentru "lunga durată" [17-26] Călin-Andrei Mihăilescu,  Împotriva mitului [27-33] Arnaud Huftier, O altă esenţă : raportul povestirilor populare fantastice cu sacrul [34-54] Ionel Buşe, Mituri şi simboluri ale morţii iniţiatice în basme: câteva caracteristici de investigat [55-67] Mitologie clasică Hugo Francisco Bauzá, Mitologia clasică şi variantele ei contemporane. Bacantele lui Salvador Távora [71-76] Ruxandra Cesereanu, Conflicte cultice între zei în tragedia greacă [77-84] Carmen Fenechiu, "Numen" în Farsalia lui Lucan [85-91] Mihaela Ursa, Femeia în imaginarul religios. De la "încoronarea creaţiei" la "poarta iadului" [92-109] Ştefan Borbély, Creştinismul timpuriu şi religia comparată a cenuşii [110-118] Antichitatea târzie şi religiile Cărţii Alin Suciu, Misticism şi deificare înainte de Plotin? Cu referiri speciale la ascensiunea sufletului [121-132] Ionuţ Daniel Băncilă, Caracteristici ale maniheismului ca religie a frumuseţii [133-141] Mădălina Vârtejanu-Joubert, Conceptul de putere în iudaism: Reflecţii asupra Bibliei ca model [142-150] Ana Bărbulescu, Legaţi printr-un conflict unificator: înţeleptul şi min-ul în perioada tannaimilor [151-163] Philippe Gardette, Un acord religios temporar în dialogul iudeo-creştin: iudaizarea în Bizanţ, abordare şi mize [164-183] Cristina Ciucu, Neo-platonism şi structura cabalistică a emanaţiei divine [184-193] Silviu Dan Lupaşcu, Identităţile multiple ale lui Mesia în spaţiile religioase iudaice [194-199] Anna Caiozzo, Imagini şi imaginarii ale răului în reprezentările Orientului musulman [200-223] Teme creştine Ioan Chirilă, Prezenţa Logosului în "imagine" [227-234] Jean-Marc Joubert, Un exemplu de imagine patristică a deificării: fierul în flăcări [235-247] Carmen Raluca Aştelian, "Acest mister ascultat cu serenitate" [248-254] Răzvan Ionescu, Teodrama. Derularea ceremonialului liturgic ca teodramă [255-269] Ovidiu Pecican, O mănăstire grecească din Palestina şi posesiunile ei din Ungaria la începutul secolului al XIII-lea [270-280] Vasile Rus, Hugues de Saint-Victor şi paradoxul misticului erudit [281-286] Daniel Fărcaş, Ochiul în imaginarul mistic al lui Meister Eckhart [287-299] Daniela Dumbravă, K'ou-t'ou, un ceremonial politic şi religios la curtea dinastiei Ch'ing. Notiţe despre cazul Milescu - K'ang-hsi (iunie 1676) [300-310] Religiozitatea modernă Corin Braga, Ultimele refugii terestre ale utopiilor clasice: Terra Australis Incognita şi polii geografici [313-321] Andrada Fătu-Tutoveanu, "Chimia infernală" a secolului XIX. Opiaceele între "paradigma vrăjitoriei" şi dezvoltarea toxicologiei moderne [322-333] Dan Dana, Zamolxe de Lucian Blaga, între construcţie şi revoltă: un aspect al dezbaterii din jurul "specificului naţional" în România interbelică [334-353] Liviu Maliţa, Imaginarul religios în dramaturgia românească postbelică [354-368] Doru Pop, Sfânta publicitate [354-368] Doru Pop, Holy Advertising [369-380]
2006  volumul 11                                Voyages dans le Levant et ailleurs Coordinators: Ovidiu Mircean  & Efstratia Oktapoda-Lu Editor:  Fundaţia Culturală Echinox, Cluj-Napoca, Romania ISSN 1582-960X (România) ISBN 2-905765-49-6 (France)
	Cuprins Ovidiu Mircean, Homo Errans. Pasaje, rătăciri, nomazi [5-6] Homo errans Corin Braga, Utopie, relatare de călătorie şi călătorie extraordinară [9-17] Ştefan Borbély, Jocul cu mărgele de sticlă de Hermann Hesse [18-22] Gisele Vanhese, Sub semnul lui Ulise. Rătăcirea în scrierile lui Benjamin Fondane şi Paul Celan [23-33] Ruxandra Cesereanu, Homo Viator în trecere. Călătorind prin şi împreună cu Céline, Nabokov, Kerouac [34-39] Cristina Felea, Kerouac şi America pe drumul către postmodernism [40-51] Carmen Bujdei, Naraţiuni ale "modernităţii lichide": traducere, migraţie şi nomadism în romanele lui Salman Rushdie [52-65] Ovidiu Mircean, Rătăciri pirandelliene în naraţiunea lui Paul Auster. Remarci în jurul unei ipoteze [66-71] Andrada Fatu-Tutoveanu, Spaţiul şi călătoria revelatorie în literatura chiliană a exilului. Geografii imposibile: spaţiu interior şi exterior [72-77] Călătorii în Balcani Ovidiu Ivancu, De la Balcani la balcanism [81-87] Mircea Muthu, Veneţia - între Orient şi Occident [88-89] Anna Caiozzo, Cîteva remarci despre Constantinopolul real şi imaginar în relatarea de călătorie a lui Ruiz González de Clavijo [90-95] Ovidiu Pecican, Călătorii: o propedeutică. Tipuri de călătorii în Evul Mediu românesc [96-100] Emilia Ivancu, Călătorind cu Gulliver în Balcani şi Ruritania [101-114] Sanda Cordoş, România nomadă în proza postcomunistă [115-120] Levantul francofon Efstratia Oktapoda-Lu, Literaturile francofone ale Estului mediteranean [123-129] Antoine Sassine, Orientul mediteranean în poezia Nadinei Ltaif [130-142] Elena Marchese, A scrie în şi despre exil [143-152] Bernadette Ginestet-Levine, Tribulaţiile identităţii : Numele spus şi cel nespus în Les marches de sable de Andrée Cheddid [153-158] Jean-Pierre Castellani, Amin Maalouf în căutarea propriilor origini [159-164] Arzu Etensel Ildem, Exil şi identitate la Kenizé Mourad [165-174] Christiane Chaulet Achour, De la Orientul imemorial la Orientul Apropiat de azi : Myriam Antaki, romancieră [175-187] Cristina Boidard-Boisson, Romanele Andréei Chedid: O rescriere a tragicului? [188-202] Rosalia Bivona, Beirutul nu e departe. Spaţii urbane (im)palpabile în Sous le ciel d'Occident de Ghassan Fawaz Olympia [203-216] G. Antoniadou, Globalizare şi identitate: cazul lui Vassilis Alexakis [217-235] Louisa Christodoulidou, "Spaţiul trăit". Cazul Blanche Molfessis [236-248] Yiannis E. Ioannou, Francofonia în Cipru şi contribuţia ei la literatură [249-254] Ezza Agha Malak, Scriituri feminine şi masculine. Activitatea literară feminină de expresie franceză în Liban. Mărturia unei scritoare [255-258] Recenzii
2006  volumul 10                                   Les imaginaires européens Coordinator: Corin Braga Editor:  Fundaţia Culturală Echinox, Cluj-Napoca, Romania ISSN 1582-960X (Romania) ISBN 2-905725-97-4 (France)
	Cuprins Argument Europa, de la mit la proiect politic Jean-Jacques Wunenburger, Mitul Europei, Europa miturilor [9-15] Renato Boccali, Europa între utopie şi heterotopie [16-23] Remo Ceserani, Denis De Rougemont şi ideea de Europa [24-31] Michel Viegnes, Viziunea franceză asupra Europei. De la Statele Unite ale Europei (Victor Hugo) la "nu"-ul spus Constituţiei Europene [32-40] Stella Ghervas, Pot valorile Constituţiei Europene să fondeze un imaginar european? [41-50] Andreea Enache, Comunicare şi reprezentare în construirea identităţii europene. O cercetare teoretică şi empirică a elaborării reprezentărilor sociale prin intermediul mass-media [51-63] Pierre Zirkuli, Existe oare o literatură europeană? (Babits, Curtius, Szerb) [64-69] Mircea Muthu, Sud-Estul Europei, o "mireasă în negru"? [70-72] Probleme de imagologie Andrei Oişteanu, Naţiuni şi stereotipuri. Caracteristici etice şi etnice [75-83] Anna Caiozzo, Imaginile Europei şi ale europenilor în reprezentările Orientului medieval [84-120] Philippe Gardette, Un imaginar medieval european: geografia culturală propusă de autorul anonim al Livre des fais du bon Messire Jehan le Maingre dit Bouciquaut, mareshal de France et gouverneur de Jennes (secolul XV) [121-134] Corin Braga, "Mitul negru" al Americilor: de la "bunul sălbatic" la "sălbaticul feroce" [135-145] Simona Corlan-Ioan, Europa descoperă Africa Neagră. Un studiu despre construcţia imaginii Celuilalt şi a noii identităţi europene în secolul al XIX-lea [146-162] Carmen Andras, Imaginând Niagara: Călătoare britanice ale epocii victoriene în America de Nord [163-183] Mircea Muthu, Câteva stereotipuri: balcanism, bizantinism, orientalism [184-189] Bojan Baskar, Imaginând Balcanii în Trieste [190-199] Boyan Manchev, Noua odisee: continentul şi aventura [200-207] Kazimierz Jurczak, Românii văzuţi azi de către polonezi. Tentative de raţionalizare a unui stereotip [208-215] Imaginare sociale Jean-Louis Olive, Proiecţii europene şi umbre ţigăneşti: jocuri şi fluxuri de teritorializare antagoniste [219-245] Laurence van Ypersele, Figurile trădătorului I. Imaginarele urii: reprimarea colaboraţioniştilor belgieni, 1914-1918 [246-261] Myriam Watthee-Delmotte, Figurile trădătorului II. Repercursiuni literare: problema etică în opera lui Henry Bauchau [262-274] Iacob Mârza, Identitate şi alteritate la Blaj sub "Vormärz": cazul şcolilor [275-281] Ruxandra Cesereanu, Mentalitatea de periferie în subcultura urbană română actuală [282-285] Ovidiu Pecican, Între magnanimitas şi blagorodnicie. Nobilimea în Evul Mediu românesc [286-293] Stefan Borbély, Bufonul curţii: antropologie şi putere [294-299] Doru Pop, Birdie "mnum-mnum". Exploatarea vizuală a femeii în reprezentările din mass-media românească [300-307] Imaginare culturale Claude-Gilbert Dubois, Stratificările culturale ale imaginarului european [311-324] Philippe Walter, În căutarea unei mitologii a vechii Europe. Sângele dragonului: Siegfried, Finn, Taliesin şi Tiresias [325-334] Hugo Francisco Bauzá, Arta funerară romană şi imaginarul european [335-342] Ionel Buse, Spaţii mitice: Atlantida lui Platon [343-351] Paul Cornea, Paradisul celor înfometaţi: motivul "ţării unde curge lapte şi miere" [352-357] Martine Yvernault, Spaţii reale, spaţii imaginare în Troilus şi Criseyde de Chaucer [358-373] Barbara Sosień, Despre un mit romantic polonez: eroul solitar sau lupta solidară? [374-382] Alberto Filipe Araújo & Joaquim Domingues, Mesajele imaginarului. O abordare mitică a tradiţiei portugheze[383-396] Corina Moldovan,Retorici < fin de siecle > [397-404] Boris Lanin, Imaginaţie şi carnaval în utopia şi distopia rusească [405-420] Mihaela Ursa, Ficţiuni ale subiectului în imaginarul teoriilor contemporane [421-424] Carmen Borbély, Corpuri teriomorfe: Concepând corporealitatea monstruoasă în romanul britanic contemporan [425-444] Rodica-Gabriela Chira, O legendă reactualizată [445-457]
2005  volumul 9                                   Jules Verne dans les Carpates Coordinator: Corina Moldovan Editor: Fundaţia Culturală Echinox, Cluj-Napoca, Romania      ISSN 1582-960X (Romania) ISBN 2-905725-78-8 (France)
	Cuprins Cuvânt înainte Ion Hobana, Cel mai puţin cunoscut dintre oameni [11-17] Castelul din Carpaţi Jean Chesneaux, Microcosmos şi macrocosmos: locul Castelului din Carpaţi în viziunea verniană asupra lumii şi societăţii [21-24] Philippe Mustiere, Vocea spectrală şi teatrul libidinal al baronului de Gortz în Castelul din Carpaţi [25-31] Jean-Pierre Picot, Castelul din Carpaţi: influenţe, confluenţe, efluenţe [32-42] Dimitri Roboly, Castelul din Carpaţi, istoria unei pasiuni melomaniacale [43-51] Thierry Santurenne, , Spectrul neputinţei : meditaţia asupra creaţiei romaneşti în Castelul din Carpaţi [52-58] Alain Vuillemin, Dracula şi avatarurile lui în Castelul din Carpaţi (1892) de Jules Verne, Dracula (1897) de Bram Stoker, Adevărata faţă a lui Dracula (1997-2004) de George Astaloş şi Dracula în Carpaţi (1994-2002) de Constantin Zărnescu [59-64] Ana Alexandra Zastroiu, Deconstrucţia fantasticului şi nivelurile naraţiunii în Castelul din Carpaţi de Jules Verne [65-70] Lumea lui Jules Verne Donald Bruce, Discursul hiperbolic: Jules Verne şi Max Nordau faţă în faţă cu modernitatea [73-82] Graziela-Photini Castellanou, Determinism şi indeterminism în universul din Indiile Negre [83-92] Horia Capusan, Marea luptă - O analiză a imaginarului lui Jules Verne [93-104] Rodica-Gabriela Chira, Burlesc şi science-fiction: Cyrano de Bergerac şi Jules Verne [105-114] Marie-Hélene Ferrandini, Doi ani de vacanţă sau paradoxurile Bildungsroman-ului [115-120] Dima Hamdan, Parisul în secolul al XX-lea de Jules Verne: imaginarul entropiei [121-130] Arzu Etensel Ýldem, Keraban încăpăţânatul, roman de aventuri şi/ sau roman orientalist? [131-138] Héba Machhour, Jules Verne şi romanele aerului. Deconstrucţia unei lumi în construcţie [139-161] Anca Mitroi, Verne: Straniile mecanisme ale iubirii [162-168] A citi Jules Verne astăzi Corin Braga, Jules Verne şi sfârşitul unei tradiţii. De la Paradisul interzis la antiutopia scientistă [171-199] Alina Silvana Felea, Garanţii credibilităţii şi ficţionalizarea discursului vernian [200-203] Corina-Amelia Georgescu, Funcţiile privirii textuale în Michel Strogoff [204-209] Stéphane Hirschi, Jules Verne sub semnul timpului omogen: imaginarul unei temporalităţi magice [210-224] Arnaud Huftier, Jules Verne străin? Frritt-Flacc sau imobilitatea călătoriei [225-234] Angelo Mitchievici, Degenerescenţă/ regenerare. Verne vs. Verne [235-245] Peter Schulman, Celibatarul invizibil: singurătate şi fantastic în Secretul lui Wilhelm Storitz [246-255] Scott Sprenger, Verne antimodern: căsătorie, tehnologie şi nostalgia sacrului [256-261] Raluca Anamaria Vida, Insula misterioasă ca paradigmă a fenomenului retraductiv românesc în cazul lui Jules Verne [262-272]
2005  volumul 8                                   Samanismul postmodern Coordinator: Corin Braga Editor: Editura Dacia, Cluj-Napoca, Romania ISSN 1582-960X ISBN 973-35-1970-7
	Cuprins Argument Corin Braga, Carlos Castaneda si starile alterate de constiinta [9-91] Daiana Dragus, Despre discurs, putere... si imaginar religios [95-99] Codruta Cuc, Receptarea in cheie sceptica a lui Carlos Castaneda [100-106] Mihaela Hasu, De la "viata ca vis" la visul ca viata (stiu foarte bine ca nu se poate... si totusi...) [107-115] Cristian Mag, Explicatia vrajitorilor [116-122] Anca Buciuman, Istorisiri din lumea de dincolo [123-129] Cosmina Berindei, Castaneda si samanismul traditional [130-137] Maria-Mihaela Sarbu, Intuitii despre Lume, la Carlos Castaneda si la altii mai credibili [138-142] Laura Rosca, Varsta noua a religiozitatii. Studiu de caz: Carlos Castaneda [143-147] Daniela Damian, Castaneda - un promotor al miscarii New Age [148-153] Ioana Bursan, Samanismul si epoca New Age [154-173] Vlad Roman, Jim Morrison cu don Juan fata in fata [174-175] Anca Muntean, Maestru vs. Discipol in opera lui Castaneda [181-185] Andrada Fatu-Tutoveanu, Rolul halucinogenelor in riturile samanice [186-195] Andrei Simut, Arta Stalkingului si lumile posibile [196-203] Roxana Coldea, Rasul samanului [204-207] Cristina Andron, Arta Visatului [208-214 ] Georgiana Epureanu, A privi (looking) / A vedea (seeing) [215-222] Anamaria Selu, Puterea, vointa si intentia [223-227] Simona Ardelean, Tonal si Nagual [228-237] Anamaria Stoia, Memoria secunda, a doua atentie si starea elevata de constiinta [238-246] Virginia Pascu, Corpul luminos si dublul uman [247-257] Ioana Bursan, Emanatiile Vulturului si oul luminos [258-265] Gabriela Garip, Fiintele anorganice [266-271] Stefania Tiriac, Obiectele de putere [272-278] Andreea Gavrila, Zborul si saltul in abis [279-284] Iulia Micu, Moartea si focul interior [285-292] Bibliografie generala
2004  volumul 7                                    Literatura si totalitarism Coordinator: Ştefan Borbély Editor: Editura Dacia, Cluj-Napoca, Romania ISSN 1582-960X ISBN 973-35-1927-8
	Cuprins Stefan Borbély, Argument [7-8] I. Literatura si totalitarism Monica Spiridon, Cortina de hârtie [11-22] Alin Rus, Cultură tradiţională versus proletcultism [23-35] Lucia Dragomir, Ateliere autohtone de producţie realist-socialistă [36-44] Ion Manolescu, Carnetul elevului socialist [45-47] Fernanda Osman, Note despre poezia agitatorica a anilor '50 [48-64] András Kányádi, Discursul pentru supravieţuire: Cazul Kriterion [65-78] Anca Hatiegan, Teatralitate, fictiune si comunism [79-85] Mihai Lisei, Realismul socialist in exegeza romaneasca [86-93] Marius Jucan, Trasaturi ale tranzitiei culturale romanesti [94-106] II. Deliciile vinovate ale realismului socialist Stefan Borbély, Cu Boris Polevoi prin orasele Americii [109-114] Adina Sita, A. Avdeenko: Munca [115-117] Claudia Romitan, Simion Babaevschi: Cavalerul Stelei de Aur [118-122] Gratian Cormos, Doua romane ale realismului socialist: Nikolai Ostrovski: Asa s-a calit otelul; Elizar Maltev: Din toata inima [123-132] Emilia Toma, Vasili Ajaev: Departe de Moscova [133-135] Nicoleta Palimaru, Al. Fadeev: Ultimul din Udeghe [136-137] Simina Maxim, A. S. Makarenko: Steaguri pe turnuri [138-140] III. Festivalul mondial al tineretului. Bucuresti, august 1953 Stefan Borbély, "Cum se arata, aceasta este o arta, tovarasi" [143-144] Ioana Gosman, 24 martie 1953 - Stenograme [145-148] Carmen Pintea, Bucuresti, capitala a tineretului lumii [149-152] Constantina Buleu, "Traiasca tineretea splendida a lumii!" [153-158] Mara Stanca Rafan, Pace si solidaritate, sau cum am devenit sovietici [159-162] Ana-Maria Samson, Psihodrama coreeana. Festivalul si Congresul de la Bucuresti: pseudo-spatii ale postcolonialitatii [163-166] Raluca Dragan, Tineri vest-europeni la Festival [167-170] Liana Prata, Prezente americane [171-174] Ileana Salcudean, Calda ospitalitate romaneasca [175-178] Andrada-Ioana Mitoceanu, Ziarul festivalului [179-183] Angela Duplenschi, Tineretul patriei se pregateste pentru Festival [184-186] Alina Carlanescu, Despre porumbei si trenuri [187-192] Alina Maistru, Vara asta, toate drumurile duc la Bucuresti [193-195] Angela Hanes, Imperialistii cei rai nu pot zadarnici Festivalul [196-198] Cristina Ilies, Sa starpim atitudinea de gura-casca [199-202] Dorin Muresan, Urzica (in salopeta...) [203-207] Emanuela Ungur, Poemul robinetului eroic si alte productii literare... [208-211] Ioana Hanchevici, Scriitori in slujba Festivalului [212-214] IV. Tito si titoismul Stefan Borbély, Tito si titoismul [217-221] Constantin Hertanu, Conflictul Stalin - Tito. intre mit si realitate [222-225] Alin Rus, Criza Tito - Stalin: aversiunea "prin delegatie" [226-230] Rita Jedenak, Maresalul Tito in Romania (1946, decembrie) [231-233] Gratian Cormos, Imaginea lui Tito in Lupta de clasa [234-238] Mihai Lisei, Drumul periculos al unui comunist eretic. Campania antititoista din Almanahul literar - Steaua [239-243] Herédi Zsolt, Metode de manipulare in presa comunista. Declansarea mediatica a campaniei anti-Tito in cotidianul Igazság din Cluj [244-249] Debreczeni Hajnal, Tito in Utunk (1950) [250-253] Floarea Todica, Tito in istoria orala (un studiu de caz) [254-356] Mirela Abrudan, www.titoville.com (invitatie electronica pentru un exorcism colectiv) [257-258] V. Literatura impotriva totalitarismului Matei Calinescu, O piesa antitotalitara: Tueur sans gages [261-271] Ruxandra Cesereanu, "Fratii de cruce": comunism si nazism in viziunea lui Vasili Grossman [272-277] Constantina Buleu, Petru Popescu: Prins [278-281] Robert Azzarello, Puritanii lui Hawthorne: Discurs, disciplină şi funcţia spaţiului în Litera stacojie [282-287] Liliana Pop, Al şaselea simţ de E. L. Doctorow [288-291] Carmen Bujdei, Praguri heterotopice în The Infernal Desire Machines of Doctor Hoffman de Angela Carter [292-297] Roxana Sicoe-Tirea, Vorbirea dictatorilor africani (Introducere) [298-303] Radu Iliescu, Teroriştii nu se uită la televizor [304-310] Mihaela Bidilica, Raportare despre constiinta. Povestea lui 0 absolut si 1 infinit [311-313]
2004  volumul 6                                    Germanistica si comparatistica Coordinators: Corin Braga & Vasile Voia Editor: Editura Dacia, Cluj-Napoca, Romania ISSN 1582-960X ISBN 973 35 1818 2
	Cuprins Corin Braga, Omagiu Hugo Meltzl I. Hugo Meltzl Laura Gabriela Laza, Scrierile programatice ale lui Hugo Meltzl [9-12] Hugo Meltzl, Texte programatice: Preliminarii ale Literaturii Comparate; Principiul poliglotismului; Decaglotismul [13-23] Micu Ioana, Arta traducerii în revista lui Hugo Meltzl Acta Comparationis Litterarum Universarum [24-26] Kálmán Réka, Analiza făcută de Hugo Meltzl unui poem de Petofi Sandor [27-33] László Csilla, Poezie populară maghiară în revista Acta Comparationis Litterarum Universarum [34-43] Sanda Ignat, Poezie populară română inedită în revista Acta Comparationis Litterarum Universarum [44-51] Lukács Andrea, Receptarea maghiară a lui Kant şi Schopenhauer în revista Acta Comparationis Litterarum Universarum [52-58] II. Chestiuni teoretice Vasile Voia, Tematologia comparatista [61-72] Berszán István, Textualismul: un nou stereotip în comparatistică [73-78] Jean-Jacques Wunenburger, Raţionalitate filozofică şi figuri simbolice [79-86] Doru Pop, Istoria culturala a vizualitatii intr-o schita analitica [87-102] Stefan Borbély, Proletcultul [103-118] Monica Ghet, "Orbul vremii" [119-123] Sanda Cordos, Revolutia, un prag intre doua vieti [124-128] III. Teme si mituri Adrian Marino, Renasterea si critica "armelor" [131-151] Mircea Muthu, Despre tipologia comparativă [152-155] Diana Adamek, Calul. Critifictiune pe marginea tablei de sah [156-162] Corin Braga, Căutarea iniţiatică eşuată. Trei tipologii de călătorii înspre Paradis: fizică, mistică şi alegorică [163-180] Camelia Burghele, Sfantul terapeut [181-195] Dumitru Chioaru, Donjuanismul ca nostalgie a androginului [196-198] András Kányádi, Legenda vieneză a lui Casanova [199-208] Mihaela Ursa, Inainte de romanul de dragoste: Constituirea unui imaginar erotic canonic [209-217] IV. Studii pe autori Matei Calinescu, Aventurile interpretărilor greşite: Moartea şi busola de Borges. O analiză [221-227] Martin Engel, Dialogul platonician de tinereţe Laches [228-237] Petru Forna, Martin Luther în româneşte. Reflecţii pe marginea practicii traducerii [238-243] Andra Ivan, Blaga şi Goethe - fenomenul originar [244-250] Delia Magdalena Leca, Eminescu în traducere germană şi italiană. Simetria în poemul "Luceafărul" [251-255] Stefan Maftei, Friedrich Nietzsche. Problema stilului din dubla perspectiva a literaturii si filosofiei [256-264] Mihaela Mudure, Adrienne Rich sau ambiguitatea dorinţei [265-268] Norina Procopan, Psalmul lui Paul Celan. Despre forţa de articulare a limbajului poetic [269-276] Constantina Buleu, Catolicism / Pravoslavnicie. Nietzsche si Dostoievski [277-285] Mara Stanca Rafan, Magritte si Naum [286-291]
2003  volumul 5                                    Geografii simbolice Coordinators:  Sorin Antohi & Corin Braga Editor: Editura Dacia, Cluj-Napoca, Romania ISSN 1582-960X ISBN 973-35-1722-4
	Cuprins Sorin Antohi, Geografii simbolice [5-6] I. Probleme teoretice Josef Novotny, În căutarea unei identităţi: cartografie sau imaginaţie? [9-14] Marius Jucan, Frontiera simbolică a pustietăţii [15-24] Michel Maffesoli, Creaţia şi tragicul cotidian [25-31] Corin Braga, Mapamonduri fantasmatice. Principii neempirice ale imaginarului cartografic [32-72] II. Frontiere simbolice Jean-Jacques Wunenburger, Imaginarul frontierelor : de la Atlantic la Urali [75-79] Monica Spiridon, Frontiere reale, frontiere imaginare: Balkanii - fatalitate sau provocare? [80-85] Ovidiu Pecican, Spatiu imaginar in Evul Mediu romanesc [86-91] Adrian Majuru, Bucureşti: între modernitatea europeană şi orientul otoman [92-103] Carmen Andras, România în literatura de călătorie britanică. Geografie discursivă şi strategii pentru spaţii liminale [104-114] Sabina Mihelj, Continuităţi şi discontinuităţi în discursul mass-media contemporan din Slovenia: Înapoi înspre secolul XIX? [115-135] Stefan Detchev, Reprezentând spaţial Rusia în presa bulgară (1886 - 1894) [136-155] Olga Brednikova, Gard şi porţi: Imagini şi metafore ale graniţei Rusiei moderne [156-160] Zulfia Fayzullina, Cele mai timpurii informaţii despre başchiri în izvoarele scrise [161-164] Mario Bédard, Imaginare geografice ale geopoliticii canadiene [165-181] Leonarda Kovacic, Cartografiind Australia aborigenă [182-193] III. Geografie si literatura Bertrand Westphal, Paradigma lemniană. Sexe şi singurătate în Marea Egee [197-207] Florence Majorel, Călătoria - oglinda Celuilalt în Istoria adevărată a lui Lucian din Samosata [208-227] Wojciech Kallas, Noul mapamond: Oraşul Lódz în Pământul făgăduin?ei de Wladyslaw St. Reymont [228-232] Clément Levy, Spaţiul stereotip al topografului. Un personaj în contact direct cu spaţiul geografic [233-245] Iulia Mihalache, Traducere şi reprezentări: discursivitatea "modelului occidental" în România postcomunistă [246-266]

2003  volumul 4                                     Restrictii si cenzura Coordinator: Corin Braga Editor: Editura Dacia, Cluj-Napoca, Romania ISSN 1582-960X ISBN 973-35-1596-5

Cuprins Corin Braga, Cuvant inainte I. Cenzura si societate Adrian Marino, Libertate si cenzura in Romana.Moldova - inceputuri [11-18] Ovidiu Pecican, Cenzura in Evul Mediu romanesc.Puncte de sprijin intr-o investigatie incipienta [19-22] Monica Ghet, Sub semnul lui Creon. Cenzura intrespatiul public si spatiul privat din Romania [23-27] Erika Larsson, Speranţă prin intermediul catastrofei [28-34] Stefan Borbély, McCarthysmul [35-46] Alexandru Vakulovski, Interdictiile impuse ostasilorsovietici veterani ai razboiului din Afganistan [47-53] Adrian Majuru, Români şi maghiari. Legislaţie, viaţă cotidiană şi stereotipii în Transilvania interbelică [54-65] Zoltán Tibori Szabó, Limitele spaţiului public în cazul minorităţilor [66-69] II. Cenzura si mass-media Ruxandra Cesereanu, De la "combustis libris"la cazul Pasolini. Scene din iconografia cenzurii cartilor interzisesi a imaginii filmice [73-83] Boyan Manchev, Ar trebui cenzurate scrierile naziste? [84-88] Vladimir Cvetovic, Responsabilitatea media a politicienilor sârbi [89-96] Nicolae M. Constantinescu, Minciuni letale [97-99] Andreea Iacob, Mijloacele de manipulare inmasa si cenzura gindirii [100-108] III. Cenzura si arte Silviu Lupascu, Cenzura rituală. Vechiul sistem sacrificial indian [109-113] Corin Braga, De la utopie la antiutopie. Cenzura imaginarului în secolele XVII şi XVIII [114-128] Jean-Jacques Wunenburger, Ambiguitatea utopică: Templu divin sau închisoare de sticlă? [129-140] Mihaela Mudure, Restrictii si cenzura inauctorialitatea feminina a Iluminismului englez si nu numai [141-152] Carmen Bujdei, Monstruozitate şi autocenzură în Frankenstein de Mary Shelley [153-173] Carmen Andras, Olivia Manning si Bucurestiul interbelic. Auto-cenzura ideologica si/sau afectiva [174-181] Miruna Runcan, Teatrul fata cu cenzura. Motivatii,mecanisme, strategii de atac si aparare [182-192] Valentina Sandu-Dediu, 1944-1965: Muzică şi politică în România [193-203] Lucia Dragomir, Poate cineva discuta de cenzură fără să se autocenzureze? [204-213] IV. Recenzii de carte V. Phantasma Centrul de Cercetare a Imaginarului[245-267]

2002  volumul 3                                    Teoria si practica imaginii 2 Coordinator: Corin Braga Editor: Editura Dacia, Cluj-Napoca, Romania ISSN 1582-960X ISBN 973-35-1355-5

Cuprins I. Imaginar social Corin Braga, Phantasma. Centru de Cercetare a Imaginarului (II) [5-14] Doru Pop, Abordări empirice in analiza imaginilor [15-30] Sanda Berce, Incursiuni în hermeneutica viziunii: Retorica modernităţii (Dialog, diferenţă şi Celălalt) [31-39] II. Imaginar spatial Mircea Muthu, Homo balcanicus [43-51] Monica Spiridon, Topografii imaginare şi identităţi culturale: "Oraşul-Text" [52-58] Elena Prus, Dimensiunea socială a imaginarului urban [59-61] Ioana Bot, O problemă de imagologie: Poezia patriotică românească [62-71] Norina Procopan, Geografia lui Hölderlin ca "elogiu al patriei" [72-79] Augustin Ioan, Arhitectura interbelică si chestiunea identitătii colective [80-91] III. Imaginar istoric Andor Horváth, Oedipe, omul viitorului. Eroul mitic din perspectiva Oraşului [95-108] Ovidiu Pecican, Tări, muntenii, codri si jupe. Organizare teritorial-politică si imaginatie socială in Evul Mediu românesc [109-117] Bogdan Neagotă, Mitanaliză si ideologie [118-125] Juraj Šuch, O scurtă reflecţie pe marginea dezbaterilor legate de statul slovac în timpul celui de-al Doilea Război Mondial [126-131] Lloyd deMause, Originile infantile ale terorismului [132-137] Stefan Borbély, Războiul imaginar [138-154] IV. Teme de imagologie Corin Braga, "Gândirea vrăjită" a exploratorilor renascentişti[155-170] Simona Corlan-Ioan, Identităti si imaginarii. Statele nationale in Africa sud-sahariană după câstigarea independentei [171-179] Andrei Oisteanu, Tabuul evreiesc în România comunistă Tabuul evreiesc în România comunistă [180-184] Carmen Bujdei, Monstruozitatea feminină reanalizată: Sirene şi femei gigantice în romanul englezesc contemporan [185-205] Mihaela Frunză, Imaginea femeii in mass-media si film. Perspective feministe [206-222] V. Imaginar mediatic Jean-Jacques Wunenburger, Jocuri pe ecran, apoteoză sau simulacru al spectacolului? [225-233] Claude Karnoouh, Adio, Gutenberg [234-235] Christian Moraru Hologramatologie: Mici fragmente de ontologie postmodernă [237-240] Monica Ghet, "Corpul" limbilor (Feţe ale identităţii vs. multiculturalism monoculturat) [241-244] Ruxandra Cesereanu, Masinăria falică. Scânteia (1944-1950) [245-252] Tomás Várnagy, Satirizarea atacurilor de la 11 septembrie: Opiniile din New York Times văzute prin prisma caricaturii politice [253-267] Andreea Iacob, Imaginarul violent al muzicii hip-hop din România [268-271]

 

2002  volume 2                                    Teoria si practica imaginii 1 Coordinator: Corin Braga Editor: Editura Dacia, Cluj-Napoca, Romania ISSN 1582-960X ISBN 973-35-1333-4

Cuprins I. Imaginar cultural Corin Braga, Phantasma. Centru de Cercetare a Imaginarului (I) [5-10] Jean-Jacques Wunenburger, "Imaginarul rămâne încă un mediu psihic puţin cunoscut" [11-15] II. Teoria imaginii Jean-Jacques Wunenburger, Idolul raportat la filozofia imaginilor [19-28] Sorin Alexandrescu, Text si imagine. Relatii incordate, si nu prea [29-37] Doru Pop, Directii in analiza imaginilor [38-48] Ionel Buse, "Fiica mitologiei". Literatură şi mit [49-54] Ioan Chirila, Portile cerului. O reabordare a teologiei icoanei din perspectiva dimensiunii simbolice si transcendente a actului liturgic [55-61] Oleg Garaz, Teze despre imaginea muzicala [62-73] OanaPughineanu, Corp si maniera [74-77] Gheorghe Lascu, Imagologia literara comparata. Citeva repere teoretice si metodologice [78-86] Vasile Voia, Imagologia comparatista si studiile europene. Orientari actuale [87-92] III. Imagini arhetipale Stefan Borbély, Padurea cu lanturi. O imagine din Tacit [97-104] Corin Braga, Paradisul interzis. Faţa şi reversul unei imagini [105-124] Silviu Lupascu, Imagini care il simbolizeaza pe Dumnezeu in literatura Sufi clasica [125-132] Horia Lazar, Inchizitorul şi umbra lui. Manualul lui Eymerich-Pena [133-140] Ovidiu Pecican, Imparatul absent. Legendele despre Constantin imparat si fundalul lor istoric. [141-144] Eugen Christ, Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte. Gânduri despre relativitatea timpului [145-146] Adrian Radu, De la imaginaţie la feminism. Imaginar celtic şi un caz modern în chestiune [147-150] Anca Muntean, Tarot şi literatură [151-157] BalázsNyilasy, Vrăjitorul modern. Idila victorioasă [158-168] Ovidiu Mircean, La hotarele imaginarului: deşertul [158-168] IV. Imagini artistice Jean Libis, Călătorie de iarnă [179-184] Burkhart Lauterbach, Imagini expresive. Poveşti fotografice de Robert Doisneau (1912-1994) despre Paris şi periferiile lui [185-196] Dranik Réka, Pictura europeana / pictura extrem-orientala. Scurt studiu comparativ [197-207] RalucaLupu-Onet, Imaginarul artistic al suprarealismului belgian. De la lizibil la vizibil [208-224] Florin Rogojan, Reflectari identitare in pictura si literatura. Stefan Luchian si IonNegoitescu [225-233] Ruxandra Cesereanu, Instrumentarul imaginar al pamfletarului. Undreaua, peria de sârma, razatoarea, fierastraul si sculele de macelarie ale lui Tudor Arghezi [234-243] Mihaela Mudure, Din practica citirii de imagini [244-248] Elisabeta Chira, Imaginar violent in desenele animate [249-253]

 

2001  volumul 1                             Postcolonialism & Postcomunism Coordinator: Corin Braga Editor: Editura Dacia, Cluj-Napoca, Romania ISSN 1582-960X ISBN 973-35-1234-6

Cuprins Corin Braga,   Cuvint inainte [5-7] Paul Cornea,  Colocviul ARLC "Postcolonialism si interculturalitate" [8-12]  I. Conceptul de Multiculturalism Richard Rorty, Politica culturala si intrebarea referitoare la existenta lui Dumnezeu [13-29] Richard Rorty, Declinul adevarului redemptiv si aparitia unei culturi literare: drumul pe care au mers intelectualii occidentali [30-42] Masă rotundă, Despre "Declinul adevărului redemptiv şi apariţia unei culturi literare: drumul pe care au mers intelectualii occidentali" de Richard Rorty [43-54] Victor Neumann, Perspective comparative asupra filozofiei multiculturale [55-70] Christian Moraru, O teorie promiţătoare: provocări pedagogice şi resurse multiculturale [71-74]  II.Postcolonialism Virgil Nemoianu, Europa: ieri, azi, mâine [77-82] Corin Braga, Celălalt ca rasă monstruoasă - Surse antice şi medievale ale imaginarului colonial şi eurocentric [83-92] Tomas Varnagy, Istorie şi memorie. Scurte povestiri despre exerciţiile de uitare argentiniene [93-104] Mircea Martin, Harold Bloom- Canonizatorul si "canonadele" sale [105-109] Mihaela Frunza, Postcolonialism si feminism. O paralela conceptuala si tematica [110-116] Ion Bogdan Lefter, Poate fi considerat postcomunismul un post-colonialism? [117-119] III. Postcomunism Stefan Borbély, Politicul ca denaturare a memoriei: un studiu de caz [123-133] Mircea Popa, Schimbarea de paradigma Vest-Est sau ocupatia sovietica in cultura [134-139] Daniela Koleva, Ce-ţi mai aduci aminte legat de 9 septembrie 1944? A-ţi aminti comunismul: discursuri oficiale şi neoficiale [140-146] Irina Badescu, Trădarea cărturarilor: ediţie revăzută şi adăugită, 1968 [147-150] Suzanne Travers  &  Edward Kanterian,Aruncând lumină asupra umbrei lungi a Securităţii române [151-156] Ruxandra Cesereanu, Imaginea Securitatii in literatura româna in comunism si postcomunism [157-172] Horváth Andor, Autorul in discursul postcomunist [173-177] Claude Karnoouh, Continuitate şi ocultatare. Artă şi politică în Europa postcomunistă : exemplul Muzeului artei socialiste (Parcul Statuilor) din Budapesta [178-186] Augustin Ioan, Architectura românească ortodoxă. O privire retrospectivă după zece ani [187-197]  IV. Identitate si hibridare culturala Monica Spiridon, "Ochii suverani" şi problema zonei de frontieră [201-206] Elena  Prus, Dihotomia urban/ rural. Factori determinanţi ai multiculturalismului european [207-211] Carmen­Maria Mecu & Nicolae Mecu, Capcane identitare: forme fara fond, fond fara forme [212-216] Gabriel Cosoveanu, Intelectualul estic, intre nationalism si civism [217-220] Carmen Musat, Identitati alternative. Variatiile identitatii in spatiul public postcomunist [221-223] Romanita Constantinescu, Granicer peste granita. Despre permeabilitatea si impermeabilitatea hotarelor [224-231] Cosana Nicolae, "Diaspora digitală" românească [232-236] Madalina Nicolaescu, Consumul - dialog intercultural [237-240]  V. Varia(comparationis) Masa rotunda omagiala  Adrian Marino la optzeci de ani [243-253] Horváth Andor Henry Jacquier - Profesorul sau despre interioritate [254-257] Vasile Voia, Programul comparatist al lui Hugo Meltzl de Lomnitz [258-261]