CUPRINS

CUVaNT iNAINTE

PARTEA iNTaI
Experienta mistica a primitivilor

INTRODUCERE
I. Exista o experienta propriu-zis mistica? - II. Cele doua tipuri de experienta: raporturile dintre ele. - III. Experiente mistice tipice. - IV. Experienta mistica difuza si miturile. - V. Contactul cu mortii. - VI. Schemele experientei mistice. - VII. Experiente mistice privilegiate. - VIII. Vracii si samanii.

CAPITOLUL I. - SANSA SI MAGIE
I. Sansa revela actiunea puterilor invizibile. - II. Exista un fortuit, dar nu exista accidente. - III. Tehnica magica in vederea prevenirii ghinionului. - IV. Mijloace de a asigura sansa la jocuri, competitii si in sport. - Semnificatia mistica a jocului de noroc.

CAPITOLUL II. - INSOLIT, EXPERIENTA MISTICA
I. Impresia specifica produsa de aparitia insolitului. - II. Insolitul aduce ghinion, face vraji. - III. Caracterul pozitiv al termenilor care il desemneaza. - IV. Insolitul si categoria afectiva a supranaturalului. - V. Impresia produsa de insolit asupra animalelor si asupra copiilor mici. - VI. Reactia umana la aceasta impresie: sentimentul prezentei unei alte realitati.

CAPITOLUL III. - VISURI SI VIZIUNI
I. Visul, experienta reala, revelatorie. - II. "Viata din vis" (dream life), la australieni, face legatura cu fiintele totemice; legatura ei cu mitul. - III. Fapte asemanatoare in America de Nord. - IV. Divinatia prin vis. - V. Visuri-viziuni; continutul lor este furnizat de traditie. - VI. Raporturile dintre experientele mistice si credinte. - VII. Visul si realitatea lumii invizibile.

CAPITOLUL IV. - PREZENTA MORTILOR
I. Mortii continua sa traiasca, dar "de partea cealalta a puntii". - II. Invizibil, mortul ramane aproape de ai sai, in timpul imediat urmator mortii sale (Australia). -III. Fapte asemanatoare in Noua Guinee. - IV. in Noua Caledonie. - V. Contacte cu mortii stabiliti in noul lor taram. - VI. Statutul social al mortilor in Africa neagra, conform opiniei lui Driberg.

PARTEA A DOUA
Simbolurile la primitivi

CAPITOLUL V. - NATURA SI FUNCTIA SIMBOLURILOR
I. Prin ce se deosebesc simbolurile primitivilor de ale noastre. - II. Ele exprima participari care se obiectiveaza in ele. - III. Maxima Pars pro toto. - IV. Functia simbolica a locurilor sacre, in Australia. - V. Fapte asemanatoare in America de Sud. - VI. Marea lor vechime. - VII. Simboluri cu semnificatie necunoscuta (Noua-Guinee). - VIII. Simbolurile mortilor: nu sunt neaparat efigii. - IX. Monolitii de pe morminte sau de langa ele. - X. Bete, vase, simboluri ale mortilor in Africa neagra. - XI. Simbolul identificat cu muritorul sau cu mortul pe care il reprezinta.

CAPITOLUL VI. - ACTIUNEA SIMBOLURILOR
I. folosirea simbolurilor in practica. - II. Actiuni exercitate prin intermediul simbolurilor-apartenente. - III. Simboluri carora li s-a dat numele fiintelor asupra carora se doreste sa se actioneze. - IV. Transfer de calitati: participari dirijate si limitate. - V. Exemple de magie agrara. - VI. Actiunea simbolica implica o abstractizare afectiva.

CAPITOLUL VII. - PREFIGURAREA SIMBOLICA
I. Evenimentul dorit devine real prin prefigurare. - II. Aceasta actiune simbolica implica interferenta dintre experienta mistica si experienta obisnuita. - III. Caz crucial: tratamentul prin aspirare; vraciul prefigureaza extractia bolii materializate. - IV. Simulare, dar nu frauda. - V. Actiunea simbolica prin intermediul formulelor: prefigurarea verbala. - VI. Pronuntarea formulei face in prezent real evenimentul viitor. - VII. Prefigurarea simbolica isi datoreaza eficienta unei participari.